RSS Feed

Rosia Montana. Drumul intre pro si contra

Luni dimineata, 2 septembrie.
O noua saptamana dupa un weekend in Vama Veche(unde am fost trimisi in misiune speciala sa testam si anul acesta ipoteza ca “nu mai este ce a fost”).
Incep dimineata, ca 90% din colegii de generatie si de breasla, pe Facebook (dupa ce donez trupe in Clash of Clans). Imi revin in simturi repede cand vad postarile mai informatilor mei prieteni ceva cu aprobarea proiectului Rosia Montana. Hmmmm… Ce? Stai… Adica ….deci….nu s-a salvat Rosia? La naiba am dormit 3 ani, credeam ca s-a rezolvat. Oh. Mmmmm. Ok. E bine? Trebuie sa ma bucur? Ma uit repede la cativa din oamenii pe care ii apreciez si trag cu ochiul. Ei sunt pro sau contra? Hmmm… Vad ca sunt contra. Deci nu e de bine. Mai vad totusi vreo 10 prin lista care incep sa ii ia p-astia la cearta. Le explica, mai literal sau mai trivial, ca sunt hipsteri terminati, ecologisti cu viziuni inguste, ignoranti ai problemelor economiei tarii, oameni cu prea multi bani care nu isi dau seama ca in Rosia Montana se moare de foame si e nevoie de locuri de munca, egoisti si ignoranti.
Hmmmmm. Nu stiam asta despre prietenii mei.
Lumea se impartea degraba in 2 parti si eu trebuia sa ma decid de ce parte sunt. Acum vreo 3 ani ma pasionase subiectul, studiasem pro si contrele.
Tindeam parca sa fiu impotriva proiectului, dar uneori parca argumentul cu locurile de munca si cu faptul ca zona are nevoie de refacere pentru ca oricum a fost exploatata masiv ma readucea pe fagasul indeciziei.
La un moment dat parca m-a obosit subiectul si pana la urma am zis ca “lasa, sigur sunt altii mai destepti ca mine care sa ia decizia corecta” si m-am intors la treburile mele ca un cetatean individualist din minunata, bogata si libera lume capitalista.
Acum iata ca trebuia sa ma hotarasc.
Sa gandesc. Sa imi formulez o parere.
M-am apucat sa cercetez. Dupa 1 articol romanesc, citeam 2 straine. Din pacate stiu cum se preiau comunicatele la noi, cum nu se verifica din mai multe surse informatiile, bla bla. Asa ca m-am apicat sa re-studiez despre cianura, minerit, istoricul Rosiei Montane, oamenii de acolo, wolfram, redevente, promisiuni incalcate, vestigii istorice, sa vorbesc cu oameni care au fost de mai multe ori la fanFest si s-au obisnuit cu locul si au vorbit cu oamenii din localitate mai pe indelete, turism, zone monoindustriale, 15 ani, cantine pentru mineri, expropriere, posibila insolventa, 150 milioane, 2.5 miliarde, incalcari ale constitutiei, mite, gandiri si razgandiri ale reprentantilor tarii, Alburnus Maior, Ponta, televiziuni, bugete de publicitate, investitii pentru “viitorul tarii”. Am vorbit cu oameni pro-proiect. Am studiat site-ul RMGC. Am aflat cateva clauze din contract.
Am mers la protest seara. La protest nu-mi placeau unele lozinci. Unele erau prea radicale, altele prost scrise, altele ignorau realitatea. Totusi dupa o imersiune printre indivizi mi-am dat seama ce ii unea pe toti. De fapt asta era picatura care umpluse paharul. Multe aveau pe suflet toti. Iar presa nu era luata la suturi doar pentru purtarea de acum. Ci pentru toate manipularile, minciunile (pe care uneori inconstient jurnalistii le dau mai departe, ei fiind de buna credinta) si titlurile de scandal pe care ni le-au propus in ultima vreme, inclusiv publicatiile economice. Iar guvernantii…. Erau ei, ca pana acum.

Iar intrebarea “cat costa un munte”, m-a dus cu gandul la ora de geografie cand invatam ca unele tari nu au mare, altele nu au munte, altele nu au iarna. Si ca noi suntem norocosi sa avem destul de mult din toate.

Multe s-au scris de atunci. Am strans chiar o bibliografie de articole care, in opinia mea, prezinta lucrurile logic si cu sens. Dar la fel cred probabil si cei care sustin proiectul despre articolelel lor.
Dar eu si inca cel putin 15000 de oameni ascultam vocea… elfilor care au ascuns aurul. Care ne spune ca o zona exclusiv industriala (dar totusi cu biblioteca, cantina si scoala, zice RMGC) nu mai este o solutie demna de zilele noastre. Ar fi fost pe vremea revolutiei industriale. Ca un lac de cianura (de care chiar canadienii au la ei acasa si pe care cheltuie miliarde in fiecare an sa il tina sub control )nu e o chestie cu care sa te mandresti in fata nepotilor. Ca aurul ala, la modul ineficient si hotesc in care se investesc la ora actuala banii statului, s-ar putea sa nu aduca nicio schimbare vizibila la nivel national. Desi problemele de administrare si ecologice pe care le va cauza vor fi la nivel national.

Proteste au fost zilnic. Sambata si duminica a fost aproape frumos. Am fost emotionata sa fiu in strada. Am strigat cu patos, calare pe bicicleta sau in fund de pe borduri, lucrurile in care cred.

Mi s-a facut chiar pofta sa fac asta. Daca vom reusi sa rezolvam problema asta, eu cred si sper ca apoi vom lua o alta problema la rand si vom actiona la fel(si mai bine).

Iar azi am mai citit ceva revelator. Un articol in care canadienii se intreaba de ce nu o duc asa bine desi au rezerve uriase de petrol. Iar raspunsul este ca ei si-au lasat rezervele pe mainile unor companii care le dau aproape nimic in schimb. Se face o comparatie apoi cu Norvegia. Care, percepe 70% din profitul exploatatorilor. Explicatia lor: “daca tot e sa fim exploatati, macar acest lucru sa aiba un impact pozitiv evident asupra tarii. Altfel, mai bine nu”. Autorul articolului incheie spunand “deci se poate. Norvegia a dovedit-o. Evident, politicienii va vor spune ca nu se poate, ca lucrurile sunt mai complexe decat par.”

In Norvegia se investeste in educatie, in cercetare, in infrastructura. Te duci acolo si vezi asta. Nu stiu cat fura politicienii lor, dar clar mai lasa destul si pentru tara.

Or la noi, nu doar ca se negociaza prost si ne dam muntii si siguranta ecologica pe 2 lei. Dar din astia se mai si fura. Iar dupa ce se fura, apoi sunt investiti prost sau in proiecte fara cap. Care trebuiesc apoi refacute. Iar RMGC o sa investeasca fix doar 150 milioane sa aiba grija de lacul de cianura. Care se pare ca nu e deloc de ajuns pentru ca lucrurile sa fie fericite pe viitor. Iar daca se va ocupa de lucrare cumva vreo firma romaneasca finantata de vreun guvernant, din cei 150 milioane or sa mai ramana jumate. Asa ca o sa ne trezim cu un dezastru pe cap, pe care nu avem tehnologia si banii sa il tinem sub control. Iar minerii, dupa ce vor fi lucrat nitel, vor trebui sa isi ia lucrusoarele sa fuga sa nu moara otraviti. Intre timp oricum isi vor fi urat vietile si jobul si salariul mizer. Si vor fi inceput sa viseze la cum ar fi fost daca statul cauta sa faca investitii in a purifica zona de deseuri, ar fi interzis mineritul cu cianura si ar fi permis dezvoltarea turismului in zona. Si ei ar fi avut o gradina cu rosii, o vacuta cu lapte si macar o camera in care sa gazduiasca turisti care sa ii laude ca s-au tinut tari. Ca au pastrat frumos vestigiile istorice. Ca s-au apucat de olarit sau confectionat produse hand made din lemn ori ca fac o branza de capra asa buna. Si apoi tot la oras o sa ajunga ca noi toti ceilalti provinciali care am ajuns la concluzia ca tara asta nu ne permite momentan sa traim pe pamanturile natale la un nivel decent.
Pentru cei care m-au intrebat daca as putea privi in ochi un (posibil) miner si sa ii spun ca nu sunt de acord cu proiectul lui, raspunsul este “da”. Si eu a trebuit sa plec din oraselul natal ca sa imi castig traiul. Ca mine stiu multi altii, unii care chiar vin din satuce uitate de lume sau din familii sarace. Nu si-au plans de mila. Nu au stat la cersit locuri de munca. La urma urmelor, unii din noi chiar avem pretentia de a ne alege angajatorul. Daca e imoral sau iresponsabil social, unii din noi chiar vom spune pas “sansei vietii” de a ne imbogati. Dar vom fi impacati si fericiti cu alegerile noastre. Ca vorba aia, suntem niste protestatari naivi, deci fericiti cei saraci cu duhul.

Advertisements

About Vulpette

Ma-nvart prin padure

2 responses »

  1. Da! De-acord cu tine!! Mai nou, o sa ne dea in judecata, sper sa nu le platim un sfants!!!!
    Mijto blog, yuhu!

    Reply
  2. Pai? ce facem aici? More!!!!

    Reply

Tu ce zici?

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: